Generation P

Satiră a Rusiei contemporane şi a progeniturilor sale, care în anii '70 „au ales Pepsi exact la fel cum părinţii lor îl aleseseră pe Brejnev“.

Ca poet, Tatarski e doar un ratat. Însă odată devenit copywriter la una dintre cele mai mari agenții de publicitate din Moscova, câștigă două mii de dolari în zece minute – și asta înainte de a-și face efectul cocaina. Dar, gonind printr-o lume suprarealistă populată de mercenari din PR, mașini germane, afaceri pe sub mână, budism Zen, ciuperci halucinogene și înalți funcționari publici creați pe computer, începe să bănuiască adevărul îngrijorător din spatele tuturor acestora – sugerat de vocea lipsită de trup a lui Che Guevara.