2 Sonatine

Compozitor, muzicolog si critic muzical, Romeo Alexandrescu (17 iunie 1902, Constanta - 21 ianuarie 1976, Brasov) si-a inceput studiile muzicale la Bucuresti (1919-1923), luand lectii particulare cu Muza Ghermani-Ciomac (pian) si Mihail Jora (armonie, contrapunct, forme muzicale). A obtinut diploma de echivalenta la Conservatorul din Bucuresti (1923), dupa care s-a perfectionat la Ecole Normale de Musique din Paris (1925-1930) cu Nadia Boulanger (pian, contrapunct) si Paul Dukas (compozitie). Paralel cu studiile muzicale a urmat Facultatea de litere din Bucuresti (1919-1922). Profesor de pian la Conservatorul particular Egizzio Massini din Bucuresti (1932-1934), profesor de teorie-solfegiu la Conservatorul Pro-Arte din. Bucuresti (1936 - 1939), consilier artistic al Filarmonicii din Bucuresti (1939 - 1945). A sustinut recitaluri de pian si concerte in tara si peste hotare, la diverse posturi de radio (Italia, 1937; Cehoslovacia, 1938; Bulgaria, 1941). A fost cenzor al Societatii Compozitorilor Romani din Bucuresti (1930 - 1944), membru al Comitetului de lectura al Operei Romane din Bucuresti (1936 - 1939), a sustinut emisiuni radiofonice. A scris eseuri, evocari, articole, cronici muzicale, recenzii, in Muzica si Poezie, Muzica, Rampa, Universul literar, Armonia (Botosani), Musical Courier (New York, 1936 - 1940), Le Monde Musical (Paris, 1936 - 1939), La Revue Musicale (Bruxelles, 1937 - 1939), Gazette Musicale (Paris, 1937 - 1939) etc. A redactat prefete la diverse volume de critica muzicala (Emanoil Ciomac) si traduceri (Jacques Chaillev).

A fost distins cu Mentiunea I onorifica (1925), Mentiunea I (1928) si Premiul III de George Enescu (1940).