Artistul si oglinda

La sfârșitul deceniului patru al secolului 20, o frumoasă, cochetă și răsfățată actriță făcea furori în societatea românească: Leny Caler.

Pentru Camil Petrescu, a fost întruchiparea perfecțiunii feminine, actrița regăsindu-se în Ela din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, în Emilia sau chiar Doamna T din Patul lui Procust.
Pentru ea, Mihail Sebastian, îndrăgostit nebunește, a scris Jocul de-a vacanța. Tudor Mușatescu i-a dedicat toată opera dramatică de după ce s-au cunoscut. Elly Roman a compus cântece de muzică ușoară pentru vocea ei, pe care Leny le-a înregistrat la casa de discuri londoneză His Master’s Voice. Tudor Arghezi, de obicei critic aspru al actorilor, i-a remarcat interpretarea și i-a dedicat un poem în proză într-un număr al revistei Bilete de papagal. Autoexilată la Berlin spre sfârșitul vieții, actrița și-a scris memoriile, în care tratează
cu delicatețe afacerile sentimentale, descriind doar o iubire: cea pentru soțul ei.