Lucrarea „Acțiune și interacțiune umoristica in comunitatea rurala romaneasca” reprezinta o abordare interdisciplinara a unui fenomen care a suscitat, de-a lungul timpului, interesul specialiștilor din domenii extrem de diverse. Prin urmare, pentru a surprinde complexitatea acestui fenomen, am ales spre a analiza factori multipli care condiționeaza producerea și receptarea umorului; mecanismele lingvistice, dar și inventarul de teme, atitudinile și valorile indivizilor din comunitate, mentalitațile și prejudecațile lor, contextul situațional al performarii, funcțiile psihologice și sociale ale actului umoristic, echilibrul instabil dintre agresivitate și solidaritate, dintre creșterea tensiunilor și eliberarea lor sau dintre excludere și intarirea identitații de grup.
O parte importanta a folclorului regasit in bancurile, chiuiturile și bocetele culese mizeaza pe efecte de umor, iar una dintre sursele frecvente ale acestor efecte este incalcarea tabuurilor legate de sexualitate. De fapt, acesta reinterpreteaza un vechi clișeu – despre „umorul țaranului roman”, „sateanul hatru” etc. –, confirmandu-l intr-un mod spectaculos: umorul pare sa fie o trasatura a comunicarii rurale (in genere, a culturii populare).
Așadar, prin natura sa, lucrarea nu se adreseaza doar specialiștilor din domeniul sociolingvistic, psiholingvistic, al dialectologiei, folclorului sau etnologiei, ci și oamenilor de rand - mai cu seama membrilor comunitații rurale de pe Valea Superioara a Mureșului - care doresc sa citeasca „o gluma buna”, sa rada la poanta unui banc sau sa „priveasca printr-o lentila plina de umor” obiceiurile de nunta, de inmormantare sau cele de la diferite baluri și șezatori tradiționale, pe care cei mai varstnici ai satului le-au pastrat cu sfințenie și au dorit sa le transmit generațiilor de azi și celor de maine, intr-o maniera cu totul originala.
