Lucrarea de fața se adreseaza unui cerc larg de cititori. Ea vine ca raspuns la numeroasele solicitari facute de persoane interesate de știința grafologiei. Acest interes este firesc daca avem in vedere ca in lume sunt mii de carți ce trateaza aceasta știința, dar la care foarte puțini romani au avut acces și s-au putut documenta. Și aceasta pentru ca in cea de-a doua jumatate a secolului trecut, așa cum Sociologia și Psihologia in 1977 fusesera desființate, Micul Dicționar Filozofic definea Cibernetica și Grafologia, ca „științe idealiste”, pentru cea de a doua etichetarea fiind și de „ghicitorie in scris” și „știința reacționara” și bineințeles ca a fost interzisa.
Totuși, dintre acei foarte puțini și cu șansa sa fie aproape de publicațiile de grafologie din afara Romaniei a fost prof dr. docent Andrei Athanasiu (1922-2005), care, prin lucrarile sale Bazele științifice ale grafologiei (teza de doctorat, 1949) și Scris și personalitate (1970), a asigurat continuitatea școlii romanești de grafologie intemeiata de mari personalitați, precum prof. Gh. Marinescu, prof. C.I. Parhon, dr. M. Derevici, Helena Bogdanovici, Mihail Negru, Aurel Boia și, nu in ultimul rand, Henri Stahl care a corespondat cu cel mai de seama grafolog al inceputului de secol XX din Franța, Jules Crépieux-Jamin.