Cele opt Scrisori filozofice către o doamnă redactate în franceză alcătuiesc opera capitală a lui Piotr Ceaadaev, unul dintre întemeietorii gândirii filozofice ruse moderne, inclus convențional în gruparea „occidentalistă“, opusă celei „slavofile“. Publicarea „Scrisorii întâi“ în Rusia, în 1836, a provocat un imens scandal. Învinuit de antipatriotism și declarat nebun, Ceaadaev a fost ținut sub pază polițienească și supraveghere medicală, în domiciliu forțat, având interdicția, până la sfârșitul zilelor, de a-și mai tipări scrierile. Așa se face că manuscrisele Scrisorilor filozofice, descoperite târziu în arhivele rusești, au fost publicate în integralitatea lor, în originalul francez, abia în a doua jumătate a secolului XX. Prima lor ediție românească a apărut la Humanitas în 1993.

„Piotr Iakovlevici Ceaadaev este unul dintre primii intelectuali din istoria modernă a Rusiei, acei gânditori curajoși care s-au opus statului autocratic și violenței acestuia prin puterea minții și prin curajul lor personal. Ceaadaev a analizat fără încetare societatea rusă din vremea sa și a atribuit Bisericii și Ortodoxiei o responsabilitate decisivă pentru înapoierea țării. Rusia a fost o «pată albă în dezvoltarea spiritului». Europenizarea în timpul lui Petru cel Mare a fost văzută ca o simplă formă fără fond. Adevărata civilizație nu ajunsese în Rusia. Pentru aceste teze, Ceaadaev a fost unul dintre primii intelectuali declarați nebuni de către regimul țarist ‒ mulți alți intelectuali din istoria modernă a Rusiei aveau să împărtășească această soartă.“ — OLIVER JENS SCHMITT

„Noi n-am mers niciodată în pas cu celelalte popoare; noi nu aparținem nici uneia dintre marile familii ale speciei umane; noi nu suntem nici ai Occidentului, nici ai Orientului, și nu avem tradițiile nici ale unuia, nici ale celuilalt. Situați parcă în afara timpului, educația universală a speciei umane pe noi nu ne-a atins.“ — PIOTR CEAADAEV