Invitatia

Prima dată când l-am întâlnit pe Hudson Rothschild a fost la o nuntă. Era unul dintre cavalerii de onoare și probabil cel mai frumos bărbat pe care l-am văzut vreodată. Când mi-a cerut să dansez, chimia noastră a fost electrizantă și ne-am simțit excelent unul în compania altuia.

Însă distracția noastră s-a oprit brusc atunci când și-a dat seama că nu sunt cine am spus că sunt. Invitația pe care o primisem nu mi se adresase de fapt mie, ci fostei mele colege de cameră, care aruncase pe geam două luni de chirie și se mutase în mijlocul nopții. M-am gândit că îmi datora o noapte scumpă în oraș, dar cred că, practic, nu făceam altceva decât să apar neinvitată la o nuntă total necunoscută.

Odată prinsă asupra faptului, nu am știut cum să dispar cât mai repede. În timp ce mă furișam spre ieșire, am sustras rapid câteva sticle de șampanie scumpă, în timp ce superbul cavaler de onoare mă urmărea îndeaproape înfuriat.

Afară, am sărit într-un taxi. Inima îmi bătea cu putere, dar măcar scăpasem nevătămată. Sau cel puțin așa credeam. Până când mi-am dat seama că îmi uitasem telefonul la masă. Ghici cine l-a găsit?

Aceasta este povestea nebunească a întâlnirii mele cu Hudson Rothschild. Dar crede-mă, este doar vârful aisbergului.