Până în prezent, despre Mănăstirea Secu s-a scris foarte puţin, cele mai importante dintre lucrări fiind cele ale Ieroschimonahului Andronic Popovici, ale Arhimandritului Dionisie Udişteanu şi ale Protosinghelului Macarie Ciolan. Toate aceste trei lucrări tratează diferite aspecte din istoria Mănăstirii Secu, dar nu într-un stil unitar. Astfel, meritul lucrării de faţă este acela că a strâns într-un tot unitar toată informaţia răspândită în diferite cărţi şi studii, aducând şi informaţii noi, desprinse din materialul bibliografic cercetat.

Noutatea lucrării de faţă constă în relatarea unor eveni mente foarte importante din viaţa mănăstirii, ce nu au mai fost abordate până acum, şi anume: participarea unor vieţuitori ai mănăstirii în Războiul de Independenţă şi în Primul Război Mondial; urmările aplicării decretului cu numărul 410 din 1959 în Mănăstirea Secu, restaurarea picturii şi a catapetesmei din perioada 2000-2002, proclamarea canonizării a doi sfinţi: a Sfân- tului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, şi a Sfântului Ioan de la Râşca şi Secu.