„Dintre toate femeile pe care le-am cunoscut, nici una nu se apropie de Anaïs Nin prin grație și frumusețe. O aristocrată. Dar și o scriitoare cu talent extraordinar. Ea aparține acum întregii lumi.“ — HENRY MILLER

„Nu există un înțeles universal la care să ajungem cu toții, nu există decât înțelesul pe care îl dăm noi vieții noastre, un înțeles propriu, un scenariu propriu, un roman propriu, o carte a vieții fiecăruia“ – scrie Anaïs Nin. Incest, al doilea volum din celebrul jurnal necenzurat al scriitoarei, este o galerie a oglinzilor mereu dovedite a fi mincinoase. După o absență de douăzeci de ani, intră în scenă Joaquin Nin, tatăl pierdut și mereu dorit, „spaniolul strălucitor, expert în seducție“. Se naște o dragoste incestuoasă, la granița nebuniei, urmată de o „spovedanie“ a acestei pasiuni interzise în fața psihanalistului – și amantului – Otto Rank. Există și alte portrete de bărbați: cel al soțului protector, Hugh Guiler, cel al scriitorului Henry Miller, care primește pe rând tușele fascinației și deziluziei, sau cel al lui Antonin Artaud, faimosul regizor și scriitor. Pentru Anaïs Nin, erotismul și febra creației nu pot fi nicicând separate, întrucât fac parte din aceeași algebră a simțurilor, însă există o enigmă căreia nici pasiunea, nici experiența nu îi pot umple contururile: sentimentul matern și felul în care el reconstruiește sufletul feminin.