Un roman colaj despre un supraviețuitor al lagărelor din Transnistria, despre existența sa ulterioară într-o dictatură comunistă și exilul în America. Dis-cursul narativ se desfășoară pe mai multe niveluri, fiind potențat cu un colaj de fragmente literare semnificative și însemnări de lectură despre identitate, iubire și literatură.

Metafora Umbrei ca purtătoare a identității, o referire la clasica povestire germană a lui Adelbert von Chamisso Extraordinara poveste a lui Peter Schlemihl, rămâne un laitmotiv pe toată întinderea cărții și exprimă obsesia protagonistului cu privire la destinul său incert și înstrăinarea prin care trece. Dialogul dintre protagonist (Nomadul Mizantrop, N.M.) și vechiul său prieten Günther, un român de etnie germană exilat la Berlin, comunist înfocat și critic al realităților din România dictaturii, obsedat de vina germană și de implicațiile ei actuale, este, în fapt, o retrospectivă a realității postbelice din estul Europei. „Arhiva Günther” cumulează tensiunea dintre cei doi prieteni, motivată de obsesiile lor diferite.

Ceea ce menține constantă intensitatea epică a cărții este relația de intimitate dintre protagonist și sora sa vitregă, orfani și supraviețuitori ai Holocaustului, marcați de trauma lagărului și de vina de a fi supraviețuit urgiei, ca și de dorința de a găsi un echilibru în existența lor plină de contradicțiile prezentului.

Romanul este, în fapt, o călătorie prin dramaticele evenimente ale secolului XX: naționalism, fascism, comunism și exil. La sfârșitul lecturii, cititorul se află solidar cu protagonistul nomad, cu melancolia, umorul și îndârjirea sa de supraviețuire.