Taramul fagaduintei. OMEGA

„— Gândeşte-te la mine ca la un pictor, Robin! zâmbi el mulţumit. Am pictat cu materialul genetic uman un nou tablou, o nouă specie, iar Omega este pânza pe care îl voi aşterne… Se uită în ochii inginerului parcă încercând să îi trans¬mită şi lui dragostea pentru această formă de artă inventată de el. Pictura cu gene umane… până la obţinerea tabloului perfect, a operei ce nu avea să se strice niciodată, să nu se îmbolnăvească sau să se mânjească de alte culori decât cele permise de pictorul-creator.”

Imaginează-ţi că ai în faţă un paletar uriaş, deschis aşa, ca un evantai, şi are cel puţin un milion de nuanţe… una mai fascinantă decât cealaltă. Toate îţi sar în ochi. Nu ştii pe care să o apuci şi de care să te bucuri mai întâi.

Asta e viaţa. Un milion de culori şi nuanţe amestecate. Scopul tău este să te bucuri de fiecare în parte, pe rând, cu răbdare, să le savurezi pe îndelete şi, când simţi că le-ai terminat, să le iei de la capăt, din nou şi din nou, până la sfârșitul vieţii…