Biserica si transfigurarea timpului

In Biserica, timpul si spatiul transced conventionalitatea intelegerii lor, deoarece trupul ecleziastic al lui Hristos este anticamera intalnirii reale cu Dumnezeu, Cel care a creat universul si Care nu Se confunda cu el. In Biserica, prin Sfintele Taine, omul transfigurat pregusta comuniunea cu iubirea de Dumnezeu Cel in Treime laudat, devenind faptura noua, fiu al lui Dumnezeu dupa har, templul al prezentei dinamice a harului Duhului Sfant.

Paginile acestei lucrari evidentiaza aspecte ascetico-mistice ale prezentei transfiguratoare a lui Dumnezeu in inima omului contemporan care intelege sa acorde timp reflectiei religioase introspective si care, intre preocuparile sale cotidiene efemere, gaseste loc si pentru cea care ii poate metamorfoza intreaga fiinta.