Cravasa

Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992) s-a născut în localitatea Războieni, Neamț. Studiază filosofia și teologia la universitățile din București și Heidelberg. În 1940, primește Premiul Regal de poezie pentru cartea Caligrafie pe zăpadă. În 1942, va fi numit secretar de legație la departamentul Relații Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.
După instalarea regimului comunist în România, în 1948, se stabilește în Franța, unde, după o promițătoare carieră de jurnalist și poet în România, își va lansa primul său roman din lumea liberă – "Ora 25" – ce va fi tradus, în scurt timp, în zeci de limbi. Până în 1992, în îndelungatul său exil parizian, va publica peste treizeci de romane, ce vor cunoaște, de asemenea, mai multe ediții pe toate continentele lumii.
"Cravașa" (apărut în 1960) este romanul în care Gheorghiu încearcă o radiografie a absurdului, condensând în paginile acestuia – prin lirismul consacrat deja în cărțile sale anterioare – drama unei singure zile: 23 august 1944.
Monahi, militari, țărani conturează, în pagini tulburătoare, o Românie aflată – pentru a câta oară? – la o nouă răscruce de drumuri…