"Vai , dar ce ascult eu, acuma, in ghiocul meu fermecat, vai, nici nu-ti spun, nu pot, ca mi-e frica, se vede clar razboi, fuga, bombe, moarte, iar fuga,nefericire, foamete, boli, frica, saracie, vai, fata draga, ce napasta te va paste pe tine si pe familia ta, in toata viata!"

Plecat, ca un fugar din Bucovina, trecand prin numele de: Simatoc, Szegedy, Sima, Nicolae Simatoc ramane cel mai dotat, valoros si mare caracter de fotbalist roman, nevoit o intreaga viata de mare sportiv sa fuga, emigreze, minta, sufere, sa planga atunci cand nimeni nu-i vedea si nici putea ajuta, dar sa se supuna vremurilor care nu au fost blande cu el. A fugit, o viata, e drept o existenta cam scurtata de comunism, de moarte, de permanenta frica de deportare, de cruzimea mediului si a societatii. A ramas, pana la moarte un om liber, curajos si un Democrat zambitor. Un fotbalist fabulos! Un Roman pentru care migratia a fost un statut blestemat de viata!