Iubite cititorule, am gândit că de folos este să înmănunchez ca într-o făclie a Învierii aceste cuvinte de mângâiere și de îmbărbătare ale Postului Mare și ale prăznuirii Paștilor în vremea pandemiei. Sunt cugetări ale inimii mele adresate inimii tale. Sunt doruri și neliniști împărtășite. Sunt încurajări ale duhului osârduitor către cele cerești pentru firea noastră cea slabă, temătoare, trasă în jos de cele pământești.

Prin multe ispite va să trecem. Este limpede că suntem trecuți prin focul lămuritor al încercărilor. Credința ne este pusă la încercare. Iubirea ne este testată. Însă eu cred și mărturisesc că Domnul nostru a fost, este și va fi cu noi prin toate aceste încercări, precum a fost cu Prorocul Daniel și cu cei trei tineri Anania, Azaria și Misael în cuptorul Babilonului (Daniel 3, 23 ș.u). „Crezut-am, pentru aceea am grăit” (Psalmul 115, 1), că Hristos nu-și abandonează prietenii Săi! Crezut-am, pentru aceea am grăit, cu noi este Dumnezeu!

Crezut-am, pentru aceea am grăit că Maica Domnului este cu noi și nimeni împotriva noastră! Crezut-am, pentru aceea am grăit că Sfinții ne sunt alături! Mă rog pentru tine, iubite frate și iubită soră, să te întărească și să te lumineze Domnul și, când îți este mai greu, să-L simți cum duce umăr la umăr cu tine crucea încercărilor tale.

Roagă-te și tu pentru mine, prietenul, fratele, părintele și împreună-rugătorul tău episcop al lui Hristos,