Legendarul basist și cofondator al trupei Red Hot Chili Peppers își spune povestea fascinantă a vieții, cu toate urcușurile și coborâșurile amețitoare la care te-ai aștepta de la o pușlama din L.A., devenită un star rock celebru în toată lumea.

În Acid pentru copii, Flea le face cititorilor un tur foarte personal și revelator al anilor săi de formare, începând din Australia până în suburbiile din New York și, în final, în Los Angeles. Prin intermediul unor anecdote savuroase, al meditațiilor poetice și al unor idei pline de imaginație, dar total nerealiste, Flea face o cronică amănunțită a evenimentelor care l-au format ca artist, muzician și om.

Proza sa visătoare, influențată de jazz, readuce la viață Los Angelesul concret și glorios al anilor 1970 și 1980, unde distracția, pericolul, haosul și imaginația „pândeau” la orice colț. Acesta a fost locul unde tânărul Flea, căutând să evadeze dintr-un mediu familial agitat, și-a găsit familia într-o comunitate de muzicieni, artiști și dependenți de droguri. El și-a petrecut cea mai mare parte a timpului mergând la petreceri și făcând tot soiul de mici găinării, dar și-a găsit în cele din urmă o semnificație profundă în muzică.

Acest lucru l-a pregătit pentru momentul care i-a schimbat viața, când el și prietenii săi cei mai buni, frați de suflet și complici de șotii, au venit cu ideea de a-și înființa propria trupă, care avea să devină legendara formație Red Hot Chili Peppers.

Deschizându-se cu un poem original de Patti Smith, Acid pentru copii este debutul unei noi voci literare uluitoare, a cărei proză este la fel de ghidușă, amuzantă și extrem de impredictibilă ca autorul însuși. Este o poveste despre maturizare, tandră și evocatoare, și o gălăgioasă scrisoare de dragoste despre puterea muzicii și a creativității scrisă de unul dintre cei mai renumiți muzicieni ai epocii noastre.

A fost odată
un băiețel blond din Australia.
El își iubea câinele.
Viața l-a ales și l-a dus peste tot.
Împiedicat și stângaci, legat la ochi și căutând,
el s-a îndrăgostit de lucrurile
cu adevărat frumoase.
Iubitele l-au încălzit cu strălucirea dragostei lor.
Alte inimi l-au dezamăgit.
S-a simțit diferit, afară, pe străzile
pe care le bătea căutând alinare.
Pe parcurs a făcut lucruri ca să-și domolească lumina propriei inimii.
Un întuneric rece de teamă a crescut în el.
Dar în acel loc înfricoșător a vorbit Muzica, Vocea lui Dumnezeu,
spunându-i să împărtășească vocea lui
pe acest pământ.
El a fost purtat în glorie. — Flea