Trieste

Într-o cămăruță din Gorizia - oraș din nord-estul Italiei, întotdeauna la graniță și adeseori nesigur de apartenența sa teritorială -, Haya Tedeschi, bătrână, singură și înconjurată de fotografii vechi și tăieturi din ziare, așteaptă să-și reîntâlnească fiul răpit de lângă ea în urmă cu șaizeci și doi de ani. Tatăl lui e ofițerul SS Kurt Franz, iar copilul lor s-a născut ca să facă parte din proiectul Lebensborn, prin care Himmler năzuia să vadă Germania "curățată" din punct de vedere rasial. Meditația Hayei asupra istoricului familie sale - familie de evrei asmilitată de catolicism - se întrepătrunde neîndurător cu masacrul evreilor italieni în lagărele de concentrare. Prin căutarea obsesivă a fiului pierdut, descoperă fotografii, hărți, versuri, mărturii înregistrate la procesele de la Nürberg, interviuri cu evreii celei de-a doua generații de după Holocaust, precum și relatări ale celor care au asistat la atrocitățile ce se desfășurau în urmă cu șase decenii chiar sub ochii ei, pe atunci prea naivi să le vadă.

În paralel cu povestea ficțională a familiei Tedeschi, cartea urmărește istoria reală a portului Trieste de la sfârșitul Imperiului Habsburgic până la punerea în funcțiune a lagărului de concentrare de la San Sabba în 1943, traversând fascismul anilor 1920 și ocupația nazistă care a urmat și devenind o contribuție zguduitoare la literatura istorică despre secolul XX.

"Deși o operă de ficțiune, Trieste e totodată un proiect bine documentat din punct de vedere istoric. Povestea de viață a Hayei este țesută cu măiestrie într-o istorisire mai amplă a atrocităților secolului XX. Cartea începe într-un ritm ușor, familiarizându-ne cu peisajul arhepiscopal al Goriziei într-o manieră care amintește de W.G. Sebald... O adevărată capodoperă." Financial Times

"În cartea Dašei Drndić chiar și cele mai lugubre fraze rămân de o demnitate rece." The New York Times Book Review

E nevoie de-o singură clipă să desluşeşti taina Vieţii, iar cheia tuturor tainelor este doar Istoria şi numai ea, o ciclicitate perpetuă şi-un nume frumos dat nenorocirilor. Jorge Luis Borges