Cluj Tax Forum Journal 4/2020

Cluj Tax Forum Journal nr. 4/2020 abordeaza o alta latura a zilelor „pandemice”: cealalta viata – viata on line. Asa cum statueaza si Editorialul acestui numar, „Going Electronic pare sa fie un moment la fel de important precum revolutia industriala, descoperirea dinamitei de catre Alfred Nobel sau identificarea unor vaccinuri pentru bolile cu mortalitate ridicata” (Cosmin Flavius Costas).
Totodata, evolutia tehnologiei ridica si problema Big Brother-ului care, dintr-o perspectiva orwelliana, ne supravegheaza si / sau controleaza comportamentul, inclusiv in plan financiar-fiscal. Tocmai in acest context, o echipa de avocati compusa din Alexandra Tomuta, Irina Galis si Diana Badiu studiaza problema sanctiunilor financiare internationale si a standardului de publicitate si opozabilitate a informatiilor din surse deschise de pe Internet.

Skype, Zoom, Microsoft Teams, Google Meet, Facebook Messenger, Whatsapp, Webex (s.a). Toti suntem aici. Toti utilizam videochat-ul atat (fie) in interes personal, cat si (fie) profesional. „Cu toate acestea, (cel putin) in Romania, „videochat-ul” are o conotatie aparte, majoritatea persoanelor intelegand acest termen ca vizand, de fapt, acea specie a videochat-ului care vizeaza spectacolele cu caracter erotic si interactiv prestate de catre modele/artisti, contra-cost, in industria online pentru adulti (online adult entertainment)” (Livia Maria Moldovan, Calin Haiduc). Despre aceasta specie si despre abordarea sa fiscala vom afla mai multe lucruri in articolul Serviciile prestate de studio-urile de videochat. Taxa pe valoarea adaugata si cauza Geelen. Urmare a unei serii de inspectii fiscale desfasurate in Romania pe baza interpretarii proprii a organelor fiscale din Romania cu privire la hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-568/17, Geelen, autorii acestui articol furnizeaza o evaluare valoroasa a organizarii serviciilor de videochat si, in special, a asa-numitelor „servicii de divertisment pentru adulti”. Articolul subliniaza natura complexa a unor asemenea servicii si nevoia pentru o analiza mai detaliata a serviciilor efectiv prestate pentru a se determina natura serviciilor si posibila lor scutire de TVA, baza impozabila, cota de TVA standard sau cota redusa si, nu mai putin important, persoana sau persoanele impozabile care trebuie sa colecteze TVA si locul prestarii pentru astfel de servicii.

Economia globalizata, intensificarea masurilor de mobilitate a resursei umane atrage dupa sine nu doar beneficii, ci si riscuri. O analiza atenta a raporturilor comerciale care atrag dupa sine detasarea personalului, a naturii muncii (spre exemplu: cazul conducatorilor auto in trafic international sau activitatea desfasurata prin agenti de munca temporara) sprijina asumarea constienta a riscurilor fiscale. In acest sens, rubrica Consultanta fiscala (Sorin Roman) din Cluj Tax Forum Journal nr. 4/2020 ofera indrumare cu privire la Indemnizatia de detasare in cazul serviciilor transnationale (privita din doua perspective: indemnizatia de detasare reglementata de statul de domiciliu al salariatului detasat si indemnizatia de detasare reglementata de statul gazda al salariatului detasat).