Prin recuperarea orizontului biografic, poezia lui Ion Mircea nu si-a pierdut transparenta si stralucirea de gala a fragilitatii, si-a adaugat insa un plan semantic nou care o sustrage atemporalului si o fixeaza, cu finete, in realitatea imediata. in imaginea tulburatoare a unui «pom imens/pe care urca pitonul de aur al mortii in spirala/spre imaginara-mi senectute: un mic animal/pe care fascinatia si spaima l-au exilat acolo sus/pe crengutele cele mai fragile/laolalta cu fructele si cerul», citim intreaga aventura a unuia dintre cei mai originali poeti lirici contemporani. " Laurentiu Ulici
