Dans pe linia orizontului

În clipele de fericire nemăsurată, las caii sălbatici să alerge liberi prin sufletul meu și ascult sunetul ploii alunecând pe vârfuri de pin. Când liniștea devine grea și apăsătoare, invit furtuna și m-ascund înăuntrul ei.

Cred în dragoste mai presus de orice, în puterea timpului și îngeri păzitori care sosesc și dispar înainte de vreme. Cred în oameni care au curaj să viseze, să plângă, să rostească adevărul.

Cred în cartea potrivită la momentul potrivit.

M-aș bucura nespus ca acest volum să vă întâmpine exact așa: ca un prieten vechi, mult așteptat, atunci când vă era mai dor.

Delir, umbre și bătăi de aripi – restul e Poezie.