Adam si Eva

Fundamentul filosofic al romanului Adam și Eva îl constituie, de fapt, tentativa de a acorda obsesiei erotice – puternică în toate cărțile scriitorului – o dimensiune metafizică, de a descoperi în atracția corporală dintre bărbat și femeie o finalitate superioară, regăsirea unității originare, a perechii ideale, mitice. Înclinarea ocultă a scriitorului – încercarea are nevoie spre a se realiza de șapte existențe succesive, în materializări diferite, a acelorași personaje – dictează structura acestui roman, compus din șapte narațiuni condensate, șapte acțiuni centrate în jurul aceleiași chemări neîmplinite, desfășurată în epoci istorice reprezentative, din antichitate până în zilele noastre.

Lucian RAICU