Felician Brînzeu s-a născut la Petroşani în 18 aprilie 1909. A urmat cursurile liceale la Lugoj (1926/1927), apoi studiile universitare la Universitatea din Bucureşti, fiind licenţat al Facultăţii de Litere şi Filosofie. După terminarea facultăţii a fost numit profesor la Gimnaziul „Ion Heliade Rădulescu” din Bucureşti, activând, în paralel, şi la Biblioteca Academiei Române. Este perioada când lucrează intens la elaborarea lucrării despre viaţa şi opera lui Octavian Goga. Dacă ar fi putut fi publicată în perioada interbelică, monografia ar fi fost prima lucrare amplă despre viaţa şi opera poetului. Cartea a ieşit din timpul ei de influenţă, dar nu şi din timpul ei de utilitate. Iar acest fapt motivează din plin publicarea. Monografia are pagini inedite despre expresivitatea poetică, despre armonie şi ritm, despre expresionismul poeziei, despre originalitate şi interferenţe cultural-poetice cu alte literaturi europene. După studii la Dijon, devine profesor de limba şi literatura română la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj. În 1942 câştigă concursul organizat pentru obţinerea postului de lector la Universitatea din Istanbul. Cunoştea limbile franceză, germană, maghiară, turcă şi arabă. La Istanbul desfăşoară o prestigioasă activitate didactică, ştiinţifică, fiind un liant puternic în consolidarea relaţiilor româno-turce. Pentru a veni în ajutorul studenţilor, elaborează compendiul Introducere în limba şi literatura română. Are iniţiativa traducerii în limba turcă a unei selecţii din opera lui I.L. Caragiale.

ALEXANDRU RUJA

Cartea de faţă adaugă dinastiei Brinzeu – cărturari de seamă ai secolului XX din Banat – încă o exegeză. O carte de citire. Salutat ca poet de seamă al naţiunii, comentat ca om politic de dreapta, şef al unui guvern cu atitudini antisemite, Octavian Goga a fost exclus, pur şi simplu, din manuale. Din cărţile de învăţătură. De ce mai avem nevoie de el – se auzea această întrebare iresponsabilă. Felician Brînzeu ne răspunde cu o operă de alfabetizare: arată care e mediul politic (şi geografic) al începutului, cine sunt strămoşii, care e nucleul familial în care se desfăşoară copilăria scriitorului. Ce e cu studiile, apoi cu succesul enorm al scriitorului, care sunt revistele la care a scris. Viaţa politică, închisorile, spiritul rebel, lupta pentru România Mare. Nouă e aşezarea lui Goga în literatura europeană: ce relaţii are cu poeţii Europei Centrale, cu literaturile maghiare, germane, cu Heine, Hofmannstahl, Petöfi sau Ada Negri. Felician Brînzeu descoperă, cum nimeni de până acum, lumea de odinioară a lui Octavian Goga. Şi ne arată de ce cultura română se defineşte (şi) prin Octavian Goga.

CORNEL UNGUREANU