Trenul copiilor

Uneori trebuie să renunţăm la tot, chiar şi la iubirea unei mame, pentru a ne descoperi destinul. Niciun roman nu a descris această despărţire de rădăcini cu o asemenea candoare ca Trenul copiilor , semnat de Viola Ardone. O poveste emoţionantă, convingătoare şi plină de sensibilitate. Este povestea puţin cunoscută a mii de copii săraci din sudul Italiei care, după cel de-al Doilea Război Mondial, la iniţiativa câtorva organizaţii militante comuniste, au fost încredinţaţi unor familii adoptive din nordul ţării.

În 1946, Amerigo Speranza îşi părăseşte cartierul din Napoli şi se urcă într-un tren care va traversa întreaga peninsulă şi îl va lăsa pe peronul unei gări din Bologna. Acolo petrece câteva luni într-o familie care s-a oferit să-l găzduiască şi unde, cu naivitatea şi uimirea unui băiat de 7 ani, descoperă o altă lume, o casă primitoare, căldura unei familii, generozitate şi afecţiune. Şi, mai presus de toate, îşi descoperă destinul, acela de violonist. Deşi se reîntoarce în Napoli, Amerigo nu-şi mai găseşte locul nici pe străzile sărace şi murdare ale oraşului, nici în braţele austere ale mamei, şi decide să-şi urmeze chemarea. Va reveni acasă în 1995, pentru a participa la înmormântarea mamei sale, pentru a se împăca până la urmă cu un trecut pe care încercase să-l uite şi cu întrebările la care aşteptase mereu un răspuns. Dar mai ales pentru a găsi puterea de a ierta, de a-şi accepta decizia care i-a schimbat viaţa şi de a privi senin către viitor.

„ Ne-am îndrăgostit literalmente de acest roman emoţionant. O poveste plină de tandreţe, ironie şi umanitate.”

Juan Milà, Harper Collins

„ Originală şi emoţionantă, de o mare calitate literară. O carte pe care toată lumea ar trebui s-o citească.”

Anne Michel, Editura Albin Michel

Viola Ardone s-a născut în Napoli în 1974. Este licenţiată în literatură şi predă latina şi italiana la un liceu din Napoli. Alte romane semnate de ea: La ricetta del cuore in subbuglio (2013) şi U na rivoluzione sentimentale (2016).