Cotecția pe care o inițiem, fast, cu reeditarea unui superb roman mai puțin citit
și admirat în mediile cultivate românești - Orașul pierdut în ceată al timișoreanutui Meliusz Joszsef deschide o perspectivă, în acord cu obiectivele mai vechi ale Asociației Culturate Ariergarda: recuperarea patrimoniului provincial. Ideea care ne mână în luptă s-ar putea concretiza sub bannerul (cum se spune astăzi) "dacă nu noi, atunci cine?" Or mai fi și alții, nu zicem că nu sunt! Constatăm cu satisfacție că în ultimil ani ni se alătură oengeuri ale tinerilor animați de ideea pe care am lansat-o în spațiul public încă din deceniul al nouălea din veacul trecut.

Daniel Vighi

Nu e o întâmplare că vocabula e prinsă în titlu, chiar Orașul se constituie în personaj dominant al romanului, un oraș somnolent, încet și, adesea, puțin la minte, doar ritmul afacerilor și al petrecerilor ce-l mai dinamizează. El se complace într-o stare confuză ("pierdut în ceată"), în nesimțire provincială, în mărginire burgheză. Orașul ca personaj colectiv, ca stare de fapt, ca entitate difuză, vag schimbătoare. Un oraș privit, pe rând și deodată, cu tandrețe, cu dispreț, cu ură, cu disperare, neutru, cu indiferențâ jucată, de un timișorean autentic.

Viorel Marineasa