Agramatica

Abaterile de la norma literară, comentate în precedenta carte, Like Gramatica, proveneau dintr-o singură sursă, feisbucul, unde au și fost postate, zi de zi, de-a lungului anului 2016.
Cum exprimări agramate oferă, din păcate, și alte surse media, am extins, de astă-dată, sfera de cuprindere către presa scrisă și audiovizuală, postând zilnic, de-a lungul anului 2017, comentariile din această nouă carte, pe care un distins poet târgu-mureșean, m-a îndemnat să o numesc AGRAMATICA.
Am fost preocupat, după cum lesne se poate observa, doar de greșelile gramaticale, nicidecum de autorii lor, străduindu-mă să dau, după priceperea mea, explicații utile întru evitarea păcatului. Am ocolit, cât mi-a stat în putință, tonul didactic, în favoarea unuia destins, ironic, de bună-dispoziție.
Despre același tip de greșeală se vorbește, uneori, repetat, în enunțuri diferite, provenind din surse diferite.
Cu sau fără voie, mai mult sau mai puțin grav, aproape toți cădem în păcatul abaterii de la normă, a cărei cauză poate fi, de la caz la caz, comoditatea, superficialitatea, graba, fronda, îndărătnicia, uneori – disprețul față de normă, alteori – ignoranța.
Sper ca AGRAMATICA să fie înțeleasă ca un îndemn la izbăvirea de păcatele limbii, cum sugestiv le numea distinsa profesoară Rodica Zafiu, într-o rubrică de tot utilă, din România literară.

Autorul