Luna is typing

Poezia lui Dorin Cozan este ca un organism viu. Îţi atrage atenţia şi apoi, pe neaşteptate, când crezi că ai terminat-o de citit, te trage mai tare spre ea. Starea ei organică e asemenea unui magnet. Se lipeşte pur şi simplu de tine. Asta pentru că are o prospeţime vizuală asupra realităţii cum rar găseşti în poezia şi literatura de azi. Poetul, cunoscând toate formulele de tuşare lirică, se conecteză când la concretul cotidian, când la ecranul interior al propriei fiinţe, de unde ne aduce o recuzită originală de stări care dau în vileag când un poet metafizic de excelenţă, când un poet ce probează poezia ca pe un exerciţiu despre dragoste.

Paul GORBAN