Zece povești fantastice, în care firescul se pierde pe neașteptate, întrupând lumi noi, aproape magice sau chiar supranaturale.

În Despre tristețea femeilor frumoase, firescul se pierde pe neașteptate, întrupând lumi noi, aproape magice sau chiar supranaturale. Fie că este vorba despre femeia căreia îi crește un buton pentru fericire; femeia care nu a zâmbit niciodată; cea care readuce morții la viață, pictându-le chipurile; femei care rup prin gesturile lor liniaritatea timpului sau care se transformă în cărți sau în animale fioroase, fiecare personaj te poartă pe un tărâm în care fantasticul și absurdul se împletesc cu realul.

„Orice incursiune a unui scriitor bărbat în universul feminin e un act de mare curaj, dar și de mare risc. Andrei Ruse acceptă provocarea și face singurul gest firesc: înțelegând că lumea femeilor nu poate fi nici înțeleasă, nici cuprinsă, scrie zece povestiri cu care îți flutură prin fața ochilor iluzia că vei dezlega misterul. Inutil să spun că fiecare final e mai misterios decât începutul.” Florin Iaru