Tectonica geo-ecleziala este in plina framantare. Placile statelor se ciocnesc de cele ale aliantelor, sub ele fierbe magma intereselor oculte, iar Biserica joaca tontoroiul prin cenusa imperiilor. Bisericile ortodoxe autocefale (sau nu) se videaza periodic de statele care le garanteaza canonicitatea teritoriului, spre a se reaseza pe alte granite, in alte realitati etnice, geografice, geopolitice. Framantarile lumii sunt resimtite de Bisericile noastre nationale la modul concret, dureros uneori. Modelul bizantin al Imparatiilor luymesti si ceresti, care s-ar armoniza in simbolistica vulturului bicefal, pare a fi - cumva - desuet.