Volumul de faţă cuprinde studii şi comunicări ştiinţifice, consacrate unor personalităţi de anvergură din spaţiul literar şi cultural polonez, care au contribuit în mare măsură la modernizarea fenomenului literar de-a lungul timpului. După cum se ştie, romantismul polonez, alături de cel sud-est european, s-a axat mai mult pe tradiţia naţională, având ca scop esenţial menţinerea şi susţinerea conştiinţei naţionale în perioada dominaţiei imperiilor străine. Pe de altă parte, datorită emigraţiei şi publicării principalelor opere în străinătate, romanticii polonezi au fost racordaţi la spiritul european. În afară de Adam Mickiewicz, profesor de literaturi slave la Sorbona, atât Juliusz Słowacki, cât şi Zygmunt Krasiński manifestă interes faţă de viziunea metafizică asupra istoriei, predominantă în spaţiul anglosaxon sau romanic, integrându-se astfel în mişcarea spirituală europeană. La rândul său, Cyprian Kamil Norwid a prefigurat la nivelul gândirii şi al poeticii modernismul, rămânând în continuare preocupat de valorile naţionale, de menirea artistului şi a creaţiei, temă care conferă poeziei sale dimensiune universală. Un alt mare creator, care la nivelul imaginaţiei poetice şi al meşteşugului lingivstic, a reuşit să atingă cote neîntâlnite până atunci în lirica polonă, este Bolesław Leśmian, unul dintre cei mai de seamă simbolişti europeni, mai puţin cunoscut din cauza dificultăţilor lingvistice în calea traducătorilor.

Autorul