Curierul Judiciar nr. 9/2018

AÅŸa cum v-am obiÅŸnuit în fiecare an, vă punem la dispoziÅ£ie cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi redacÅ£ional de excepÅ£ie, susÅ£inută de autori prestigioÅŸi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaÅ£ionale.

Revista este indexată în baze de date internaÅ£ionale (BDI)

Numărul din luna septembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de Livia Stan È™i Ruxandra Chiriță fac o prezentare foarte detaliată a noii legislaÈ›ii privind parteneriatul public-privat. Conform autoarelor, O.U.G. nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat , cea mai recentă reglementare legislativă a acestui domeniu în România, defineÈ™te implicit PPP ca mecanism ce „are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea ÅŸi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparÅ£ine patrimoniului partenerului public ÅŸi/sau operarea unui serviciu public” È™i distinge între PPP È™i concesiune (de lucrări È™i servicii) specificând că „Prevederile prezentei ordonanÅ£e de urgenţă se aplică de către partenerul public pentru implementarea unui proiect, în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale prevăzute la art. 19, faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obÅ£inute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul partenerului public”. Concluzia care se concretizează la finalul articolului este formulată în sensul că România trebuie să profite de oportunitățile apărute în urma combinării dintre finanÈ›area publică (de origine naÈ›ională sau europeană) È™i capitalul privat pentru a-È™i realiza nevoile imperative de dezvoltare, deÈ™i încă sunt absolut necesare o serie de măsuri pentru atingerea acestui obiectiv.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 31 august 2018, inclusiv decizii de admitere ale CurÈ›ii ConstituÈ›ionale, Înaltei CurÅ£i de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie ÅŸi ale CurÅ£ii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană ÅŸi Actualitate internaÅ£ională corespunzătoare lunilor august 2018 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituÅ£iilor Uniunii Europene, dar ÅŸi evenimentele de interes internaÅ£ional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluÅ£ii ce ilustrează apariÅ£ia unei jurisprudenÅ£e neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveÅŸte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveÅŸte o normă cu implicaÅ£ii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Ionela-Diana PătraÈ™c-Bălan analizează CompetenÈ›a materială a instanÈ›elor judecătoreÈ™ti în soluÈ›ionarea acÈ›iunilor având ca obiect contestarea deciziilor de instituire a măsurilor asigurătorii în materie fiscală.

Dreptul afacerilor

Articolul Natura juridică a termenului pentru desemnarea lichidatorului judiciar al societății dizolvate în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990, semnat de avocat drd. Petre-Andrei Èšâru, aduce în discuÈ›ie termenul de 3 luni în care se poate desemna lichidatorul societății dizolvate, în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicată. Acest termen, deÈ™i clar definit în legislaÈ›ie, prezintă o deosebită utilitate practică în ceea ce priveÈ™te stabilirea naturii juridice a acestuia, pe care prezentul studiu încearcă să o releve.

Articolul Mecanismul de formare a garanÈ›iei bancare internaÈ›ionale, semnat de jurist Ioana-Ștefania Chiper-Zah, pleacă de la situaÈ›ia din practica comercială internaÈ›ională unde garanÈ›iile bancare la cerere sunt frecvent folosite datorită accesibilității, simplității, utilității È™i celerității de care dau dovadă. PrezenÈ›a lor aduce în mediului de afaceri un caracter de continuitate, trăsătură indispensabilă în interiorul unei pieÈ›e aflate permanent în miÈ™care. Articolul îÈ™i propune să traseze procesul de negociere în mecanismul de formare a unui instrument de garantare bancară internaÈ›ională.

Drept privat

Articolul Clauze privind răspunderea. AnunÈ›uri de limitare a răspunderii, semnat de avocat Mircea Dub propune o analiză a dispoziÈ›iilor art. 1203 È™i cele ale art. 1356 C.civ. Acestea nu sunt contrare, ci perfect compatibile în punctele de intersecÈ›ie, respectiv pentru ipoteza contractelor care cuprind clauze standard dublate de încheierea unui instrumentum, iar în cazul contractelor nenegociate, care se încheie prin simplu acord de voință, fără existenÈ›a unui instrument scris, anunÈ›urile de excludere sau limitare a răspunderii reprezintă o garanÈ›ie a părÈ›ii aflate pe o poziÈ›ie inferioară È™i, deci, un omolog al ipotezei descrise de dispoziÈ›iile art. 1203, câtă vreme limitarea operează doar dacă aceasta a fost efectiv cunoscută de cel prejudiciat.

Drept public

Articolul Prima È™i singura trimitere preliminară realizată de către Consiliul NaÈ›ional de SoluÈ›ionare a ContestaÈ›iilor, semnat de dr. Dumitru-Daniel Șerban. Conform autorului, în decursul celor 12 ani de activitate, Consiliul a fost confruntat de câteva ori cu cereri ale părÈ›ilor litigante de sesizare a CJUE cu întrebări preliminare, bizuite pe art. 267 TFUE, cereri care au fost respinse, sub diverse pretexte. La rândul lor, în etapa de soluÈ›ionare a plângerilor împotriva deciziilor Consiliului, curÈ›ile de apel au fost învestite cu astfel de cereri, iar unele dintre ele au fost admise, situaÈ›ie care a dus la declanÈ™area dialogului cu instanÈ›a de la Luxemburg. Recent, organul administrativ-jurisdicÈ›ional, mai precis un complet din cadrul acestuia, a sesizat Curtea de JustiÈ›ie a Uniunii Europene pentru pronunÈ›area unei hotărâri preliminare, în temeiul art. 267 alin. (3) TFUE, raportat la art. 267 alin. (1) lit. b) TFUE È™i a adresat CurÈ›ii următoarea întrebare: NoÈ›iunea de autoritatea contractantă prevăzută de art. 2 din Directiva 2014/24/UE poate fi interpretată în sensul că include o entitate privată de natura unei organizaÈ›ii de îmbunătățiri funciare, beneficiară de finanÈ›are publică nerambursabilă în procent de 100% pentru proiectele de investiÈ›ii declarate eligibile în cadrul Programului NaÈ›ional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 sau alte fonduri publice prevăzute la art. I pct. 1 din Legea nr. 133/2017 pentru modificarea È™i completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 È™i pentru modificarea È™i completarea O.U.G. nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare?

Drept penal

Articolul Aspecte privind distrugerea fondului forestier naÈ›ional ÅŸi vegetaÅ£iei forestiere din afara acestuia, semnat de asist. univ. dr. Ștefania-Diana Ioniță-Burda. Date fiind specificul ocrotirii fondului forestier naÈ›ional È™i vegetaÈ›iei forestiere din afara acestuia È™i inconsecvenÈ›a legiuitorului, infracÈ›iunile silvice au generat atât discuÈ›ii în doctrină È™i în literatura de specialitate cât È™i o practică neunitară a instanÈ›elor. Analiza aspectelor specifice infracÈ›iunii de distrugere a fondului forestier naÈ›ional È™i a vegetaÈ›iei forestiere din afara acestuia realizată în prezentul studiu este fundamentată nu doar pe opiniile exprimate în doctrină È™i în literatura de specialitate, ci È™i a considerentelor deciziilor CCR È™i ICCJ prin care au fost tranÈ™ate unele aspecte care au generat dificultăți în practica judiciară.
Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îÅŸi păstrează structura, dar ÅŸi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – iunie 2018.

În cadrul rubricii Instrumente, avocat Ferdinand SecoÈ™an abordează un subiect extrem de interesat în analiza căruia pleacă de la o decizie recentă pronunÈ›ată de Curtea de Apel Alba-Iulia, într-un litigiu în care au fost anulate acte administrative fiscale emise de ANAF după o inspecÈ›ie fiscală la un cabinet de avocat, decizie care deschide oportunitatea de a observa jurisprudenÈ›a instanÈ›elor naÈ›ionale în cauze similare È™i de a analiza imperativul unor schimbări radicale în statutul funcÈ›ionarului fiscal cu drept de inspecÈ›ie È™i control. Actele inspectorului fiscal au acelaÈ™i potenÈ›ial de risc pentru drepturile fundamentale ale omului ca È™i actele procurorului. Cenzura instanÈ›ei de judecată trebuie să intervină în actele funcÈ›ionarului fiscal la fel de frecvent pe cât intervine în actele procurorilor.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Protocolul.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic ÅŸi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.