Poate ca acest volum este cel mai intim autoportret, confesiunea gandului meu soptit, palpairea frageda a lui “asa simt”. Aproape ca, recitindu-l, mi-am redimensionat propriile granite. Sunt atat de “eu” in paginile acestea, incat au pentru mine o valoare terapeutica, structuranta si restructuranta, fundamentala si continatoare. Imi recentreaza coloana vertebrala, regasindu-mi prin ele verticalitatea, inaltul si seninul de a fi asa cum sunt. Ce bine este sa poti spune despre tine cum esti, sa te arati gol, asumandu-ti riscul dezvaluirii, fara teama ca ai sa fi judecat, caci acum ai inteles ca ceea ce tu esti nu depinde de ceea ce altii spun ca esti. Practic, regasesti o libertate interioara de care ti-era dor, dar pe care nu stii nici de ce si nici cum ai pierdut-o.