Librarie.Net foloseste cookies. Continuarea navigării presupune acordul dumneavoastră conform termenilor și condițiilor
Tel: 0351.139.915 CONT CLIENTCONTACTINFO

Adam. Vara

Cod produs: 347190
Autor(i): Alcaz
Editura: Ideea Europeana
Colectia: Roman Fiction
Anul aparitiei: 2018
Nr. pagini: 448 pagini
Tip coperta: necartonata
ISBN: 9786065946606
Categorii: Roman romanesc, Literatura romaneasca, Beletristica, Carti
Pret: 48.30 lei
Disponibilitate: in stoc
Livrare estimativă: 3 zile

» modalitati transport
» info disponibilitate si retur
» formular contact
Cea de a treia viaţă a durat 25 de ani, trăiţi în occident, cu libertate, demnitate şi realizări.
Deşi instalat în Franţa, nu am trăit viaţa pariziană, întrucât activitatea mea profesională s-a desfăşurat în Africa, după venirea familiei.
– Trebuie să recunosc că te-ai descurcat.
Africa pe care am cunoscut-o este cea de dincolo de Sahara – oceanul de nisip, cum i se spune –, unde am apreciat ospitalitatea, respectul tradiţiilor şi al bătrânilor şi dorinţa tuturor de a trăi epoca actuală, zisă modernă.
– Să nu exagerăm.
Ştiu mai bine, pentru că tocmai asta am făcut în cei peste 20 de ani petrecuţi prin ţările Africii de vest.
– Cu ce rezultate?
Urmează, nu-ţi face griji! Nici occidentul nu a evoluat de azi pe mâine. Şi astăzi există diferenţe în nivelul de dezvoltare al ţărilor occidentale.
– Şi după Africa?
Am trăit – şi trăiesc – ultima parte a vieţii, cea de a patra. Ea a început chiar înainte de sfârşitul celei de a treia, dar total diferită. Mi-am găsit, în sfârşit, liniştea sufletească, dragostea şi timpul. Cu ele, am colindat lumea întreagă, cea de dincolo de Europa şi Africa. Şi am botezat această ultimă viaţă „Toamna”, anotimpul culegerii roadelor.
– Iarăşi Vivaldi!

Fragment:

Africa m a cucerit din primul moment! De când am coborât din avion, la aeroportul din Vridi, Abidjan.

Amestecul de aer umed cu sarea de mare m a învăluit de la primele trepte ale scării. M am oprit la jumătatea coborârii, ca să mă impregnez de acest amestec necunoscut, care evoca în fundul conştiinţei mele un fel de „cunoscut deja” şi de „ciupeşte mă, visez”. În spatele meu, colegii se opriseră şi ei, nu ca să admire acest continent încă sălbatec, ci ca să lupte împotriva dificultăţilor de respiraţie a aerului încărcat cu peste optzeci la sută de umiditate.
– Doctore!, i am strigat doctorului Gheorghiu, învăţaţi i pe prietenii noştri cum să se adapteze acestui climat!
– Trebuie să mă ocup, mai întâi, de mine!, a fost răspunsul.
După controlul vaccinului obligatoriu împotriva febrei galbene, ne am dus în sala de recuperare a bagajelor, unde se înghesuiau, se certau şi se insultau grăsanele „mamies” africane, grăbite să şi recupereze baloturile enorme cu „wax” – pânză din bumbac imprimat, pentru „pagnes” (rochii tradiţionale) – cumpărate în Olanda. După recuperarea bagajelor, am ieşit în hol, unde o armată de hamali, de şoferi de taxi, de cerşetori, de vânzători ambulanţi, cu tot felul de nimicuri, ne a înconjurat, încercând să ne smulgă valizele, portofelele sau măcar ochelarii. Eu îi avertizasem pe colaboratorii mei să se protejeze singuri, fiindcă poliţiştii erau absenţi, ocupaţi să dirijeze o circulaţie haotică.
Din fericire, colegul Marinescu reuşise să şi facă drum prin această masă umană, cu ajutorul coatelor şi, mai ales, a înjurăturilor, ca să ajungă la noi, să ne salveze, aproape intacţi.
– Domnule Logan!, a strigat, luându mă în braţe, aţi reuşit! Tovarăşa a acceptat, până la urmă!
– Ei, da!, i am răspuns. Graţie ministrului.
– Salut şi bun venit!, s a adresat celorlalţi. Veniţi, am un autobuz care vă aşteaptă.
Alături de autobuz, un bărbat plăcut, de vreo patruzeci de ani, ne a salutat, zâmbind:
– Bine aţi venit! Sper că această călătorie cu UTA a fost agreabilă.

Marinescu ni l a prezentat:
– Acest domn se numeşte Phillipe Breton – care, totuşi, nu este din Bretania –, dar care este reprezentantul ONUDI ului în Coasta de Fildeş.
– Domnule Logan, mi s a adresat Breton, doream să vă cunosc, fiindcă Domnul Marinescu nu mai ştia cum să vă laude.
– Nu l ascultaţi, Domnule Breton, este un mare mincinos.
– Mi am dat seama, a spus, râzând. Veniţi în maşina mea, vă rog!
– Scuzaţi mă, dar nu vreau să mă separ de echipa mea.
El a zâmbit şi a continuat:
– Vă înţeleg. Ne vedem, atunci, la hotel.

Hotelul ales de Breton şi de Marinescu se afla în cartierul numit „Plateau”, în centrul oraşului, aproape de sediul ONUDI. Repartiţia celor şase camere a creat o dispută verbală care a durat aproape o oră. Până la urmă, cuplurile s au format şi au rămas neschimbate până la sfârşitul misiunii noastre: profesor profesor, şofer şofer, şofer operator chimist, doctor economist, cineast inginer mecanic şi, în sfârşit, Marinescu şi eu.

Breton, care nu ţinea să participe la discuţiile noastre, ne a invitat la biroul lui, ca să punem la punct etapele expediţiei noastre. Imobilul „La Pyramide”, în care el ocupa jumătate din primul etaj, avea într adevăr forma unei piramide, fructul imaginaţiei unui arhitect pasionat de egiptologie. La întrevedere, am mers numai Marinescu şi cu mine, ceilalţi dorind să viziteze oraşul sau să se odihnească.
– Domnilor, a început gazda noastră, vă reamintesc că mâine este 25 decembrie, marea sărbătoare a Crăciunului. Timpul este superb şi am programat, cu familia mea, o ieşire cu vaporul, pe mare. Şi sunteţi invitaţii noştri!
Marinescu m a privit, l a privit pe Breton şi a oftat:
– Eu sunt un evreu fricos, mărturisesc. Marea nu m a atras niciodată. Călătoria de la Hamburg la Abidjan mi s a părut interminabilă. Prefer să rămân la hotel şi să pun la punct, prin telefon, cu biroul ONUDI din Ouagadougou, localităţile în care ne vom opri pentru demonstraţiile noastre.
Breton a zâmbit şi i a precizat:
– Mâine şi poimâine sunt sărbători, chiar şi aici, în Africa. Nu veţi găsi pe nimeni la Ouaga.
– În cazul acesta, voi lucra singur. Am atâtea lucruri de făcut, de când şeful meu drag, aici prezent, mi a înfundat până la urechi cascheta de amiral.
– Care, i am răspuns, vă stă foarte bine! Iar eu, m am adresat lui Breton, sunt încântat să sărbătoresc în modul acesta naşterea lui Isus. Îmi pot permite să aduc încă doi din colaboratorii mei?
– Bineînţeles Vaporul meu este destul de mare… veţi vedea. Invitaţi pe toată lumea!
– V aţi gândit la cine?, a vrut să ştie Marinescu.
– La Sandu, cineastul, şi la Vasile, inginerul. Fiindcă ceilalţi…

Alte carti de ALCAZ:

Pret: 23.10 lei
2 in stoc!

Pret: 23.10 lei
2 in stoc!
Adam. Vara 2018

Pret: 48.30 lei
1 in stoc!

Pret: 23.10 lei
2 in stoc!

Pret: 33.60 lei
2 in stoc!
Alte carti din colectia TEATRU:

Pret: 22.89 12.59 lei (-44%)
2 in stoc!

Pret: 21.00 lei

Pret: 26.25 17.07 lei (-34%)
In stoc
Alte carti din aceeasi categorie:

Pret: 60.00 48.00 lei (-20%)
In stoc

Pret: 74.99 59.99 lei (-20%)

Pret: 37.50 lei
In stoc

Pret: 88.00 lei
In stoc
Alte carti de la IDEEA EUROPEANA:

Pret: 33.60 lei
In stoc

Pret: 26.16 lei
2 in stoc!

Pret: 35.70 lei
In stoc

Pret: 26.16 lei

Pret: 23.00 lei
1 in stoc!
© 2019 LIBRARIE.NET SRL