Calea mantuitoare

În Biserică se află hrana adevărată a sufletelor noastre: Cuvântul lui Dumnezeu, Tainele, slujbele dumnezeieşti sau lecturile, cântările, ritualurile sfinte care ne hrănesc mintea şi inima. Mergeţi mai des şi împărtăşiţi-vă cu mintea, inima şi buzele voastre de nestricăciune. În lume, vă hrăniţi mereu doar cu stricăciune: vederea, auzul, gustul, atingerea, mirosul, raţiunea, memoria, imaginaţia şi toate simţurile voastre se hrănesc cu stricăciune. Or, în Biserică toate sunt nestricăcioase: frumuseţe nestricăcioasă şi veşnică, dulceaţă nestricăcioasă, bogăţie nestricăcioasă, slavă nestricăcioasă. Iar în lume predomină frumuseţea trupească, dulceaţa, slava şi bogăţia fiind supuse stricăciunii şi dispariţiei. Pe deasupra, ele sunt înşelătoare, mincinoase şi păcătoase.
Creştine, ţine minte, lupţi cu păcatul şi cu diavolul de dragul vieţii veşnice, răbdând răni, suportând necazuri,
trâmtorări, osteneli, sărăcie şi lucrând faptele virtuţii! Şi avem pentru ce să ne ostenim şi să răbdăm! Prin îndelunga răbdare, toţi sfinţii au primit viaţa cea veşnică. De aceea, creştinilor, să aveţi mereu un singur scop în faţa ochilor
voştri. Care scop? Viaţa veşnică.