Europa dupa Maastricht

O serie din cele mai interesante lucrari privind constructia si integrarea europeana in evolutia recenta, grupind trei tematici esentiale: institutii; actori; politici europene. Lucrarile apartinind unor specialisti recunoscuti fac posibila o mai buna intelegere a principiilor de functionare ale UE in statele membre si candidate.
Cartea Europa dupa Maastricht. Perspective americane si europene este rezultatul unei conferinte organizate la Universitatea de la Washington in 1993. Scopul acestui proiect de natura interdisciplinara a fost de a analiza efectele dispozitiilor Tratatului de la Maastricht in ceea ce priveste dezvoltarea interna a Comunitatii Europene si a relatiilor externe dintre Comunitate si Statele Unite sau Rusia. Analiza este cu atit mai interesanta cu cit ea combina doua perspective diferite: europeana si americana in incercarea de a intelege procesul integrarii europene si provocarile pe care Tratatul de la Maastricht le-a adus evolutiei constructiei comunitare.Astfel, potrivit coordonatorului acestei carti, Paul Michael Lützeler, Tratatul de la Maastricht a avut ca efect crearea unei Uniuni Europene care, desi nu este inca o uniune politica, este mai mult decit o constructie economica. In acest studiu introductiv, ne vom opri asupra citorva aspecte ale Tratatului de la Maastricht, prezentind intr-o prima faza etapele constructiei europene pina la data semnarii Tratatului, contextul istoric, factorii interni si externi care au dus la adoptarea lui (2), pentru a continua cu expunerea unora dintre noile dispozitii introduse in dreptul comunitar (3), dificultatilor de ratificare pe care le-a ridicat in statele-membre (4), principiile integrarii europene care se desprind din Tratat (5) si provocarile post-Maastricht (6). Pentru a intelege natura Tratatului de la Maastricht ar trebui sa facem mai intii referire la dreptul comunitar in ansamblu si la caracteristicile sale. Dreptul comunitar este lacunar, incomplet si evolutiv. Tratatele fondatoare, tratate cadru, nu au inclus de la inceput toate procedurile si mijloacele necesare integrarii europene. A revenit statelor-membre si institutiilor europene misiunea de a completa si dinamiza functionarea Uniunii. Primul pas in constructia europeana este crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), Tratat semnat la Paris pe 18 aprilie 1951, intrat in vigoare la 25 iulie 1952, prin care se urmarea realizarea unei integrari europene sectoria-le. In 1957 a fost semnat Tratatul care instituie Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA). Obiectivul Tratatului CEE era realizarea unei , crearea unei piete comune, in care marfurile sa circule liber si cu un tarif vamal comun. Libera circulatie a marfurilor este completata de libera circulatie a persoanelor, a serviciilor si a capitalului. Un alt aspect care merita subliniat este ca acest Tratat enunta primele politici sectoriale comune: politica agricola, a transporturilor, politica comerciala. Fiecare din cele trei Comunitati avea propriile institutii, insa, prin Tratatul de la Bruxelles din 8 aprilie 1965, cele trei executive fuzioneaza. Cele trei Consilii de Ministri, cele doua Comisii, Inalta Autoritate CECO sint inlocuite de un singur Consiliu si de o singura Comisie. Este vorba, dupa cum spuneam, despre o fuziune institutionala, doarece cele trei Tratate ramin distincte. Poate ca ar mai trebui mentionat compromisul de la Luxemburg, in urma caruia, in ianuarie 1966, s-a decis ca intre statele-membre deciziile sa fie luate prin unanimitate in domeniile care ating interese fundamentale ale statelor-membre.