Taian Taborului se arată şi în ceea ce Sfinţii Părinţi spun că este taina rugăciunii neîncetate. Un călugăr l-a rugat pe părintele său duhovnicesc: "Dă-mi canon de rugăciune!" Aşteptându-se ucenicul să primească sfat: atâtea metanii pe zi, atâtea acatiste, atâţia psalmi... Însă părintelşe duhovnicesc i-a spus: "Canonul pe care ţi-l dau este: roagă-te neîncetat!" Adică sfatul, porunca, gândul Sf.Ap. Pavel, adresat nu doar călugărilor, ci tururor creştinilor drept canon de rugăciune: Rugaţi-vă neîncetat! (1 Tesaloniceni 5, 17), aceasta realizăndu-se prin gândul la Dumnezeu, tot timpul. Tot ceea ce faci, tot ceea ce decizi, tot ceea ce împlineşti să fie în conformitate cu voia lui Dumenzeu. Şi această conformitate se transformă în rugăciune neîncetată, fără de care omul nu poate să spună că trăieşte sau că este pătruns de taina Taborului...
Taina Taborului se mai arată în taina unirii omului cu Dumenzeu. Se mai arată în descrierea evenimentului întâlnirii omului cu Dumnezeu. Se arată, de asemenea, în taina cunoaşterii lui Dumenzeu. se arată în taina smereniei lui Dumnezeu coborîte peste lume. Se arată în taina îndumnezeirii de care amintesc Sfinţii Părinţi atât de des ca ţintă a vieţii creştine.

Mitropolitul Teoaf Savu