Melania Cincea e dintre putinii ziarişti de azi pentru care valorile contează. Nu conjuncturile, nu partidele, nu oamenii politici, aşa de schimbători de la o zi la alta, ci valorile, care asigură pentru ziarişti, ca şi pentru noi toti, Polul Nord, reperele majore. Azi, când cotidianul presei noastre inregimentate ti se infățişează ca după un dezastru major, să regăseşti câte un om ca ea, cu credința intactă, pare greu de crezut. Dar, ca la orice profesionist adevărat, din interviurile reunite în acest volum lipsesc accentele militante, aşa de supărătoare chiar la ziariştii ce-ti inspiră incredere. Percepi imediat că omul ce intreabă în acest volum e cu desăvărşire onest şi deloc indiferent la marile şi preocupantele teme ale zilei. Ce să mai spui apoi despre interlocutorii ei? Toti unul şi unul, aleşi anume să-ti stea alaturi în orele fericite ale lecturii.

Vasile Popovici

Am ştiut că din textele în dialog publicate de Melania Cincea va ieşi o carte de interviuri; deocamdată, una - dor aproope că aş fi in stare să pariez fără vreo emoţie că e probabil să mai fie şi altele în viitor, din aceeaşi specie publicistică (foarte dificilă, spectoculoasă şi provocatoare). Ca să fiu sincer pînă la capăt: am ştiut că aşa va fi incă de la primele interviuri sub semnătura distinsei doamne, pe care le-am citit cu mare încîntare. Sau, ca să nu fiu aşa de categoric, mai ales fiindcă este vorba despre ceva ce are legătură cu formele posibile ale unui viitor: am sperat foarte tore că aşa va fi, pentru că aşa era firesc şi drept să fie. Pentru că asa trebuia să fie! Căci, simplu şi direct spus: interviurile Melaniei Cincea au cam tot ce le trebuie ca să migreze, cu necesitate şi grație, dintr-o publicație sau alta într-o carte. Ele au nerv, au consistentă, au poveste, au rigoare, au elegantă. Au, da, şarm. Si chiar mai mult decât atât: au duh. În alte cuvinte: sunt în aşa fel gândite şi realizate încă să aibă viată lungă în ele.

Cristion Pătrăşconiu