Eliberat de convingerea că obiectele din realitatea aparentă sunt reale, mă simt mereu complet, văzând lumea ca pe un vis frumos apărut în lumina minunată a conştiinţei, adică a mea. Pentru mine dorinţele nu mai provoacă teama că nu voi obţine ceea ce doresc. Eu am întotdeauna totul, pentru că plenitudinea este chiar natura mea. Fiind permanent identificat cu conştiinţa, asumându-mi identitatea reală, nu mai acţionez având sentimentul că sunt un făptuitor. Accept orice rezultat ar apărea în urma aparentei acţiuni, pentru că ştiu că nu am nimic de câştigat sau de pierdut.

Cartea Copilul mării este o autobiografie ficționalizată a autorului, o poveste de viață, care ca orice altă poveste, merită povestită. Lectura ne poartă prin drama părăsirii locului copilăriei și la găsirea ulterioară a unei noi perspective asupra vieții. Ajungem la adolescență și implicit la prima iubire și trecem prin transformări majore odată cu fiecare conștientizare a personajului principal.

Aventura descoperirii de sine ne cuprinde și pe noi și ne îmbogățim lăuntric cu fiecare metodă practică descrisă în carte, iar în final, perspectiva noastră se transformă radical prin prisma tuturor acestor învățături specifice sistemului non-dualist advaita vedanta.