Ordinea de zi

20 februarie 1933, o zi banală de iarnă berlineză. În salonul luxos al reşedinţei preşedintelui Republicii are loc o întâlnire secretă între douăzeci şi patru de mari industriaşi germani şi oficiali nazişti de rang înalt veniţi să ceară sprijin financiar pentru Partidul Naţional-Socialist înaintea alegerilor legislative. Satisfăcuţi de perspectivele care li se oferă, magnaţii îşi des - chid larg pungile, gest care va avea consecinţe cumplite pentru întreaga lume.
12 martie 1938, anexarea Austriei este în curs. În acea zi meni - tă să rămână în istorie, jurnalele de ştiri înfăţişează o armată motorizată în mişcare, o forţă teribilă, inexorabilă. În spatele propagandei ţesute cu talent de Goebbels se desfăşoară însă un surogat de Blitzkrieg, căci panzerele se defectează unul după altul pe drum. Adevărata istorie a Anschlussului este de - parte de imaginea cunoscută îndeobşte. Nu tăria de caracter sau hotărârea nestrămutată a unui popor aduc victoria, ci o combinaţie între intimidare şi cacealma. Prin această relatare intensă şi captivantă, Éric Vuillard averti - zează cu privire la pericolul orbirii voite şi aminteşte că, în ulti - mă instanţă, cel mai rău deznodământ nu este inevitabil.
„În Ordinea de zi, laureatul Premiului Goncourt 2017 disecă modul în care o succesiune de mici laşităţi au deschis calea nazismului triumfător.” - Paris Match
„Ordinea de zi este o carte de o forţă uluitoare în simplitatea ei.” - Le Monde
„Ordinea de zi este o carte sinistră, amuzantă şi inclasabilă, nici relatare istorică, nici roman – sau ambele în acelaşi timp. Pe scurt, Vuillard a inventat un gen. Ar trebui să i se dea un nume.” - L’Opinion