Iubeam, cand ea s-a stins

Aceasta proza elegiaca se remarca prin dinamica si expresivitatea stilului, dezvaluind o seducatoare putere de reconstituire si traire emotionala, o modalitate artistica originala, bazata pe schimbarea permanenta a registrelor (vezi nuantele de ironie si de detasare), care se alimenteaza dintr-o forma de autoflagelare si regenerare perpetua a puterii de a plange. Si totusi, in ansamblu, lectura lasa sa se intrevada ideea generala a supravietuirii, instinctul vietii mai puternic decat moartea, puterea omului de a indura si de a se bucura, in pofida suferintei si a conditiei fragile finale. Constantin Geambasu