Citind Lolita in Teheran

Roman tradus în 32 de ţări, aflat 117 săptămîni pe lista The New York Times a celor mai vîndute cărţi

În Republica Islamică Iran, Azar Nafisi, o profesoară curajoasă şi înzestrată, aduce acasă şapte dintre studentele preferate. Uitînd de teroarea istoriei care le trece pe la ferestre, vor citi împreună autori clasici occidentali. Unele provenind din familii tradiţionaliste, altele cu trecut întunecat, căci au făcut închisoare politică, cele şapte studente sînt neîncrezătoare şi tăcute la început, neobişnuite să-şi dezvăluie gîndurile, dar curînd îşi îndepărtează vălul ruşinii şi al fricii şi încep să vorbească deschis despre cărţile citite. Astfel, povestea vieţii lor se întretaie cu destinele unor personaje celebre din romanele lui Jane Austen, F. Scott Fitzgerald, Henry James sau Vladimir Nabokov. Şi acolo unde, afară, moralitatea islamică aduce asupra Teheranului val după val de spaimă şi teroare, iar fundamentaliştii închid universităţi şi cenzurează orice manifestare a expresiei artistice, înăuntru, în sufrageria lui Azar, femeile vorbesc despre cărţi, despre visurile şi dezamăgirile lor. Dezvăluind o parte nevăzută a vieţii femeilor din Iranul revoluţionar, Citind Lolita în Teheran este un roman izvorît dintr-o mare pasiune, o remarcabilă explorare a rezistenţei în faţa tiraniei şi o celebrare a puterii literaturii de a elibera.

„Romanul lui Azar Nafisi depăşeşte încadrarea într-o categorie anume. Nu e volum de amintiri, nici critică literară, nici istorie socială, deşi le ilustrează foarte bine pe toate trei… Nafisi a scris o operă originală despre legăturile dintre viaţă şi literatură.” (Publishers Weekly)

„O evocare a vieţii sub un regim represiv şi o celebrare a vitalităţii literaturii la fel de profunde şi de pline de semnificaţii precum romanele despre care discută Azar Nafisi cu studentele ei.” (The Atlantic Monthly)

„Citind Lolita în Teheran este mai mult decît o carte de memorialistică, este un instrument care ne ajută să privim literatura dintr-o perspectivă nouă, plină de sensuri neaşteptate.” (Library Journal)

„O imagine a dorinţei insaţiabile de libertate a gîndirii.” (USA Today)