A cincea corabie

Romanul A cincea corabie a primit în anul 2011 prestigiosul premiu Anasoft Litera ș i a fost declarat cea mai bună carte a anului. Până în prezent, a apărut în traducere în opt limbi, inclusiv în arabă ș i german ă . Pe baza motivelor c ă r ț ii au fost scrise mai multe scenarii studen ț e ș ti, un film de desene animate, o monodramă, un spectacol de teatru. Filmul de lung metraj „A cincea corabie”/Little Harbour al regizoarei Iveta Grófová a fost prezentat în premieră la Festivalul Interna ț ional de Film de la Berlin în anul 2017, unde a primit Ursul de cristal.

„Ș trandul este uria ș , b ă rcu ț ele se g ă sesc la mare distan ț ă ș i sunt mici ca ni ș te coji de nuc ă . Î ntr-o b ă rcu ț ă st ă Peter. În a doua stă Lucia, în a treia Irena, iar cea de-a patra se pare că este goală. (...) După ce în sfâr ș it ridic picioarele, î ntind bra ț ele ș i respir ad â nc î nainte de a face prima mi ș care, Lucia, care stă ghemuită în bărcu ț ă, se ridic ă ș i roste ș te numele meu. Insistent ș i cu voce tare exclam ă : Jarko! Ș i î ș i întinde mâinile spre mine. Mâinile ei tremură sub greutatea stropilor de ploaie. Jarka, vino la mine, repetă. Salvează-mă! îmi spune în ș oapt ă .

În clipa aceea, Irena se ridică ș i scoate un geamăt. Stă întinsă pe fundul bărcu ț ei, cu capul rezemat de o b ă ncu ț ă ș i cealaltă mână îi atârnă peste margine. Mu ș chii g â tului i se î ncordeaz ă ca ni ș te odgoane. Jarko, scarpin ă -m ă pe spate, î mi spune, b â lb â indu-se ș i se love ș te cu capul de banca tare din lemn.

În această clipă, din cea de-a patra bărcu ț ă, se aud plânsetele a trei copii. Doi bebelu ș i ț ipă nestăpânit, iar Cristian încearcă să se ab ț in ă s ă nu pl â ng ă cu sughi ț uri. Sunt î ntin ș i pe fundul b ă rcii, ascun ș i sub băncu ț e.

Caut cea de-a cincea barcă care să fie într-adevăr goală, caut bărcu ț a care e preg ă tit ă pentru mine, care are o cabină cu u ș i solide ș i un lacăt în care se potrive ș te cheia de la porti ț a gr ă dinii. Dar această a cincea bărcu ț ă nu apare î n vis.“

Monika Kompaníková