De-atunci, mă tot ascund de tot și de toate, ca perla-n scoică, trăind permanenta fobie de-a nu deveni nobilă bijuterie... Suntem excesiv de triști ca o clădire cu două fundații ori ca praful coloanelor dorice cu volute mari. Simțea nisipurile mișcătoare sub călcâie și vedea cum roata norocului nu mai e mișcată de întâmplare, ci răspunde justiției imanente. Cui folosește suferința celui care ți-a provocat suferință?!