Dominatia masculina

Dominația a reprezentat o preocupare constantă în prodigioasa operă a lui Pierre Bourdieu. În această lucrare mică, dar foarte densă, sociologul francez intră pe terenul feminismului și încearcă să analizeze resorturile dominației masculine. Cum ne putem explica perenitatea viziunii androcentrice care continuă să anime raporturile dintre sexe în societatea noastră?

Dominația masculină este atât de înrădăcinată în conștientul nostru, încât nici nu mai observăm. Ea corespunde întru totul așteptărilor noastre și de aceea întâmpinăm dificultăți serioase în a o repune în discuție.

„P. Bourdieu ne spune că acest lucru se întâmplă pentru că structurile de dominație sunt produsul unui travaliu neîncetat (deci istoric) de reproducere la care contribuie diverși agenți: bărbații (prin violență fizică și violență simbolică), femeile, victime inconștiente ale propriului lor habitus, și instituții precum familia, biserica, școala sau statul. Demonstrația începe printr-un ocol amplu în tradiția kabilă pe care autorul a studiat-o cu ocazia primelor sale cercetări etnologice în Algeria. Această cultură mediteraneană îi servește de minune drept matrice pentru a înțelege cum o diviziune arbitrară între sexe poate deveni o construcție socială naturalizată.” - Sciences humaines

„Succes editorial imediat contestat și criticat, această lucrare vrea să demonstreze că distincția bărbat/femeie este nu atât un fapt biologic, cât o construcție socială, femeile înseși contribuind, inconștient-corporal-postural, la dominația exercitată de bărbați, pe care o vor fi interiorizat nici mai mult, nici mai puțin decât adoptând tocmai categoriile de gândire ale celor care le domină. Dominația decurge din dominație, esențială fiind tocmai reproducerea Aceluiași: tautologie?” - Bogdan Ghiu