Despre biruirea pacatului

Sămânța a tot răul este iubirea de sine. Ea zace chiar în străfundul inimii. Omul ar trebui sa-si trăiască viața spre folosul semenilor și să reverse asupra lor tot ce primește de la Dăruitorul - Dumnezeu. Acestea nu pot exista una fără alta: nu-l poți iubi pe Dumnezeu fără să-ți iubești semenii, si nu poti sa-ti iubesti semenii fără sa-l iubești pe Dumnezeu; tot așa , iubind pe Dumnezeu și pe aproapele, nu se poate să nu te jertfești pe tine pentru slava lui Dumnezeu și pentru binele aproapelui. Dar cand omul isi intoarce fata de la Dumnezeu cu gandul, cu inima si cu dorinta si , ca urmare, își întoarce fața de la semeni, atunci el se oprește numai asupra sa, se pune pe sine deasupra tuturor, fără să-i pese nici de legile lui Dumnezeu, nici de binele semenilor.
Iată rădăcina păcatului! Iată sămânța răului! Ea se ascunde adânc în măruntaiele inimii