întotdeauna au existat mai multe avangarde (etape, valuri, vârste...), în ciuda cercetătorilor de a pune sub semnul unui singular o manifestare în cele din urmă complexă. Va fi deci vorba despre avangarde artistice și literare, abordate în special dincolo de granița, artificială, a lui 1947, tacit acceptată în câmpul dezbaterilor de la noi drept dată-limită pentru fenomen. Iar primatul textului, consecvent aplicat literaturii avangardiste, este acum concurat de o serie de analize despre vizual și auditiv, aceste „marginalia” din studiile și edițiile critice.