Călin Vlasie

Ioan Barb (n. 5 noiembrie 1960, în Călan, Hunedoara) profesează avocatura şi este director fondator al revistei de literatură şi artă „Algoritm literar” din Hunedoara. Locuieşte în Călan. Publică poezie şi proză în principalele reviste literare din ţară. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al cenaclului Qpoem din 2015. Cărţi publicate: „Tăcerea ca o flacără”, poeme, Editura Călăuza, Deva, 1998 (debut); „Picătura de infinit”, poeme, Editura A.T.U., Sibiu, 2010; „Sub via fiinţei plâng strugurii”, poeme, Editura A.T.U., Sibiu, 2010; „Babilon”, poeme, Editura Brumar, Timişoara, 2011; „Sabatul interior”, poeme, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011; „Ostatec în cer” (antologie de poezie), Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2012; „Oraşul scufundat”, proză, Editura Cenaclul de la Păltiniş, Sibiu, 2012; „Meditând închis în ochiul ciclopului”, poeme, Editura Brumar, 2013; „Dumnezeul din paharul cu votcă”, proză, Editura Tritonic, 2016.

„Nostalgiile pitoreşti şi culturale ale lui Ioan Barb sunt deja marcă înregistrată. Aceste picturi în alb constituie o inovaţie şi nu au nimic în comun cu vechea tehnică chineză a pictării vidului. Albul aici este un fel de zahăr tos presărat peste memorii ce mixează macroistoria cu istoria mică. Vagul patriarhal şi locul comun repetă maniera lui Şt. O. Iosif, dar bogăţia detaliilor şi a particularităţilor răstoarnă sevă contemporană în texte. Ochiul sufletului este vulturesc la poet – el scoate la lumină o lume de muzeul satului peste care s-au abătut tot felul de anomalii: a cocsului, a funinginii, a educaţiei patriotarde etc. Oraşul alb este, de fapt, Streiul înnegrit de industrie, dar imaculat în amintirile copilului ce oscila între sat şi fabrici. Un volum document, aşadar.”

Felix Nicolau