Librarie.Net foloseste cookies. Continuarea navigării presupune acordul dumneavoastră conform termenilor și condițiilor
Tel: 0351.139.915 ∣ CONT CLIENTCONTACTINFO
0 produse
COS CUMPARATURI

Cunoastere si creatie: orientari caracteristice in cultura moderna

Cod produs: 251420
Autor(i): Alexandru Mamina
Editura: Cetatea de Scaun
Anul aparitiei: 2015
Nr. pagini: 136 pagini
ISBN: 7860653728637
Preț întreg: 20.00 lei
Preț promo: 13.65 lei
Reducere: 6.35 lei (32%)
Disponibilitate: in stoc
Livrare estimativă: 3 zile

» modalitati transport
» info disponibilitate si retur
» formular contact

Descriere

Tipuri culturale sau tipologia culturii

Problematica tipurilor – desemnate ca atare drept modele de analiză ştiinţifică – are o istorie deja destul de veche, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ea corespunde, sub raport epistemologic, preocupării de a lărgi, rafina şi consolida totodată metoda de interpretare ştiinţifică, mai ales în domeniul ştiinţelor sociale (sau ale comprehensiunii – pentru a prelua terminologia diltheyană). în zona socialului cunoaşterea prin experiment nu se aplică, rămâne numai observaţia, înregistrarea cantitativă a faptelor, care nu conduce însă la o cunoaştere de factură ştiinţifică, aşadar calitativă, resemnificând realul, ci numai la o formă de cunoştinţă empirică. în consecinţă, în ştiinţele sociale s-a impus necesitatea teoretizării, ca o condiţie pentru ca ele să-şi confirme statutul gnoseologic. Era, de altfel, şi o necesitate de eficienţă analitică („instrumentală”), în măsura în care teoretizarea putea interveni nu doar ca o concluzie resemnificatoare a materialului, dar şi ca bază pentru o cercetare ulterioară, asupra unui alt material, de aceeaşi natură sau diferit. Amintim aici, spre exemplu, aplicarea modelului de interpretare structuralist în antropologie şi în analiza literară în egală măsură, sau pentru a fi mai aplicaţi – operaţionalitatea unui concept precum cel de „efect pervers” atât în sociologie, cât şi în economia politică. în definitiv, aceasta este esenţa funcţională şi finală a teoretizării: precizarea unui cadru conceptual prin raportare la materialul faptic, pentru identificarea, încadrarea şi lămurirea fenomenelor şi a structurilor, în funcţie de anumiţi factori operaţionali.

în aceste împrejurări intelectuale a apărut preocuparea pentru tipologie şi tipologizare, ca manieră concentrată de orientare teoretică în cercetare. Este o preocupare recognoscibilă în mai multe ştiinţe umaniste, după cum acestea şi-au precizat obiectul şi metodele. Este suficient să menţionăm concepţia tipurilor psihologice, formulată de Carl Gustav Jung, pe aceea a tipurilor-ideale de lideri politici – a lui Max Weber –, sau mai recent, din sociologia artei – ideea tipurilor matriciale de societate, avansată de către Jean Duvignaud. Este de remarcat aici că toate aceste tipologizări pornesc de la ceea ce defineşte natura obiectului respectiv, de la caracteristica intrinsecă a problematicii, fie că este vorba de atitudinile temperamentale, de sursa legitimării puterii, sau de posibilităţile de creaţie obiective şi subiective, actualizate şi latente.

Pentru istoriografie tipologia este cu atât mai necesară, cu cât în cazul ei factologia este mai bogată şi mai variată decât în oricare altă ştiinţă socială, cuprinzând practic tot ce ţine de evoluţia societăţii omeneşti. Tocmai această amploare a materialului obligă la o cercetare pe paliere separate din raţiuni pe undeva didactice – istorie politică, istorie economică ş.a.m.d. – deşi istoria este de fapt una singură, în care palierele în cauză se întrepătrund şi trebuie subînţelese în relaţia lor de influenţare reciprocă.

în ceea ce priveşte istoria culturii, tratarea complementară presupune punerea în legătură a activităţilor creatoare cu cel puţin două cadre de condiţionare: parametrii materiali şi aşteptările afective, care deschid istoriografia către abordările conexe ale sociologiei şi psihologiei colective. Ceea ce rezultă este o prezentare monografică a culturii, în interrelaţiile sale într-un context organizaţional şi mental determinat. Este o paradigmă analitică deterministă, întemeiată şi bogată în semnificaţii, întrucât inserează creaţia în motivaţiile şi finalităţile ei vitale, care implică tot atât de mult autorii şi publicul, opţiunile estetice personale şi accesul la resursele colective.........

Alte carti de ALEXANDRU MAMINA:

Alte carti din categoria ISTORIE:


Pret: 54.95 43.96 lei (-20%)
In stoc

Pret: 59.95 47.96 lei (-20%)
In stoc

Pret: 56.95 36.99 lei (-35%)
In stoc

Pret: 29.40 14.70 lei (-50%)
In stoc

Alte carti din categoria ISTORIE CULTURALA SI SOCIALA:


Pret: 64.95 51.96 lei (-20%)

Pret: 119.99 77.99 lei (-35%)
In stoc

Pret: 30.00 lei
1 in stoc!
© 2018 LIBRARIE.NET SRL