"Florica Ungur, cea care, în viața de toate zilele, îi apropie pe elevi de opera lui Cicero, Horațiu sau Tacit, a înțeles bine că succesul muzicii populare își are lăcașul în vatra din care aceasta a izvorât, a înțeles și mai bine că numai fidelitatea interpretării are virtual în sine ineditul, de care cei mai mulți interpreți ai zilelor noastre s-au îndepărtat cam binișor." (Opinia Studenţească, Iaşi)