In Elementele metafizicii, filosoful german Paul Deussen ofera publicului cultivat, in special tineretului studios, o introducere clara si concisa intr-un domeniu al spiritului care ramane de actualitate si la mai bine de doua milenii de cand Aristotel a scris Metafizica sa. Este o carte unica in genul ei, scrisa cu sinceritate filosofica si cu o rara capacitate de sinteza.
Ca metafizician, Deussen apropie notiunile de spatiu si de timp, dezvoltate in Upanisade (in care el gaseste suportul teoretic al unui idealism al cunoasterii), de studiul kantian al intuitiilor a priori ale spatiului si timpului analizate in Etica transcendentala. El se distanteaza insa de criticismul kantian, apropiindu-se in acelasi timp de sursele indiene ale filosofiei lui Schopenhauer, pentru a arata ca intuitiile spatiului si timpului si, deci, si teoria kantiana a cauzalitatii, nu pot fi deduse din formalismul intelectului in raportul sau cu experienta.
Deussen este deja cunoscut cititorului roman pentru remarcabila contributie la cunoasterea gandirii indiene pe care o realizeaza in Filosofia Upanisadelor.
�Corneliu Sterian
�
CUPRINS
�
Prefata la prima editie 5
Consideratie preliminara asupra esentei idealismului� 7
Observatii preliminare: fizica si metafizica 23
�
A. Punctul de vedere empiric: Sistemul fizicii

I. Despre spatiu 27
II. Despre timp 27
III. Despre materie 27
IV. Despre cauzalitate 28
V. Despre fortele naturii.30
VI. Materialismul drept consecinta a conceptiei empirice
VII. Dezolarea conceptiei empirice despre lume 33
Unde are si unde nu are dreptate materialismul (29. 30).

B. Punctul de vedere transcendental: Sistemul metafizicii
Partea intai a Sistemului Metafizicii: Teoria cunoasterii

I. Privire generala preliminara 34
II. Problema cunoasterii intuitive 36
III. Lumea este reprezentarea mea 36
IV. Daca lucrurile in sine sunt asa cum mi le reprezint eu?� 38
V. Elementele reprezentarii a priori si a posteriori 38
VI. Firul calauzitor spre depistarea elementelor a priori
din reprezentarile mele 39
VII. Elementele a priori sunt: spatiul, timpul si cauzalitatea 41
VIII. Spatiul este o forma de intuitie a priori 42
IX. Timpul este o forma de intuitie a priori.44
X. Cauzalitatea este o forma de intuitie a priori 47
XI. Punctul de vedere empiric si cel transcendental 51
XII. Analiza transcendentala a realitatii empirice 54
XIII. Despre intrebuintarea nemijlocita si mijlocita a mintii 57
XIV. Daca exista idei innascute?� 58
XV. Teoria visului 59
XVI. Dizolvarea transcendentala a materiei 61
XVII. Lumea dubla a filosofilor pe jumatate 62
XVIII. Kant si filosofia dupa el 63


Anexa la partea intai a metafizicii: Ratiunea si continutul ei
XIX. Vedere generala 65
XX. Originea si esenta conceptelor 66
XXI. Cate ceva despre legaturile dintre concepte 69
XXII. Daca ratiunea este un organ fiziologic special? 71
XXIII. Retrospectiva asupra capacitatii de cunoastere omenesti in ansamblu 74
XXIV. Om si animal 75
XXV. Cate ceva despre esenta si originea limbii 77

�
Partea a doua a Sistemului Metafizicii:� Metafizica naturii

I. Problema 81
II. Natura considerata din punctul de vedere al intelectului
pur, adica din exterior 84
III. Drumul ce duce in interiorul naturii 87
IV. Vointa constienta si cea inconstienta 89
V. Despre suflet si raportul sau cu trupul 93
VI. Vointa in natura 95
VII. Consideratii transcendente asupra vointei drept lucru in sine 101
VIII. Prezentare mitica a procesului lumii 103
IX. Dumnezeu si lumea 105
X. Vointa si ideile lui Platon 110
XI. Obiectivarea vointei in natura prin intermediul ideilor 113
XII. Despre considerarea teleologica a naturii si limitele sale121

�
Partea a treia a Sistemului Metafizicii: Metafizica frumosului

I. Elemente istorice 125
II. Fenomenul estetic evaluat din punct de vedere empiric.129
III. Viziune individuala si estetica 129
IV. Conditii subiective ale fenomenului estetic 132
V. Conditii obiective ale fenomenului estetic 135
VI. Despre frumos si despre sublim139
VII. Despre frumosul din natura 142
VIII. Cate ceva despre frumosul din arta 145

�
Partea a patra a Sistemului Metafizicii: Metafizica moralei�

I. Elemente pregatitoare1 63
II. Despre nemurirea sufletului 168
III. Despre libertatea vointei 172
IV. Punctul de vedere pagan al afirmarii si cel crestin al negarii vointei de viata 177
V. Egoismul drept forma de manifestare generala si necesara a afirmarii vointei de viata 182
VI. Egoismul afirmarii drept sursa a rautatii 185
VII. Egoismul afirmarii drept sursa a raului 192
VIII. Preparative temporale contra rautatii si raului provenind din egoism 196
IX. Legalitate si moralitate 200
X. Despre esenta negarii vointei de viata 206
XI. Cele doua cai ale negarii 209
XII. Despre principiul negarii 222

�
Index
I. Lista de nume si de termeni de specialitate 227
II. Lista de citate 237
�