Caprioara de ghips

Scriitorul îşi continuă observaţiile „clinice" într-o nouă carte, cu un titlu simbolic, Căprioara de ghips (2001). Subiectul se desfăşoară pe două planuri: pe de o parte, iubirea dintre un tânăr doctor ginecolog şi frumoasa Maria, iar, pe de alta, eforturile neamţului Hans, specialist în utilajele de import, la un mare combinat side­rurgic, care insistă, fără succes, pe la autorităţi, să scoată din ţară o fată dornică de amoruri, macaragista de la fier vechi.

Personajele sunt schiţate din câteva tuşe, cu o incisivitate critică deosebită faţă de atmosfera de cazarmă dintr-o secţie de obstetrică-ginecologie a unui spital de provincie. O teamă difuză domină întreaga viaţă cenuşie a oamenilor, curgând monoton, sub ameninţarea „uriaşei ciuperci de fum", în ca­drele trasate de omniprezenta Securitate